AcumStiu.net

Adevăruri neștiute despre geniul literaturii românești – Mihai Eminescu

Mihai Eminescu, născut Mihail Eminovici, a fost poet, jurnalist și prozator român și este considerat de criticii români ca fiind cea mai importantă voce poetică din literatura română. Deși toată lumea îi cunoaște poeziile, nu mulți cunosc lucruri din viața personală a poetului. Iată câteva dintre ele:

Copilăria lui Mihai Eminescu

În copilărie, Mihai Eminescu, pe atunci Eminovici, avea obiceiul să-l sperie pe tatăl său punându-i șerpi vii în apropierea casei. Era o distracție pentru el când tatăl său se speria la vederea acestor reptile.

Eminescu și Veronica Micle

Eminescu a avut un copil cu Veronica Micle care s-a născut în toamna anului 1879, însă s-a născut din păcate fără suflare. Veronica și-a luat viața pe 5 august, exact după 50 de zile după ce Eminescu s-a stins din viață și după fix 10 ani de la pierderea soțului ei.

Poeziile lui Eminescu

Când s-a stins din viață, Eminescu purta un halat, iar în buzunarul lui s-au găsit scrise de mână poeziile „Viață” și „Stele în cer”.

În timpul vieții, Mihai Eminescu a publicat în reviste doar 23 de poezii.

Muza inspiratoare a poeziei „Pe lângă plopii fără soț” a fost Cleopatra Lecca Poenaru, o femeie de care Eminescu era îndrăgostit. Aceasta este fiica pictorului Constantin Lecca și, totodată, verișoara lui Ion Luca Caragiale. Cleopatra stătea pe o stradă încadrată între plopi al căror număr era aparent fără soț, după cum spune titlul poeziei lui Eminescu.

Eminescu și sporturile

Apropiații lui Mihai Eminescu au spus că marele geniu al literaturii era pasionat de fotbal și era chiar talentat. Se spune că ar fi deprins acestă pasiune de la Aron Pumnul, profesorul său din perioada adolescenței când era elev la Cernăuți. Poetul era și un excelent înotător care știa să facă și trucuri în apă. Încă din copilărie a învățat să înoate când se scălda în bălțile de stuf de la Ipotești.

Eminescu voia să se călugărească

În anul 1883, poetul era „stricat cu toată lumea” și credea că nu mai există cale de scăpare pentru el, de aceea Titu Maiorescu planifica să-l trimită la sanatoriu, însă Eminescu i-a cerut să-i înlesnească intrarea la o mânăstire din București și să fie acceptat în rândul călugărilor.

Diagnosticul fals

Diagnosticul de sifilis atribuit lui Eminescu nu figurează în niciun document medical al poetului. Această știre este complet falsă și-i aparține lui Titu Maiorescu și a intoxicat spațiul public și întreaga istorie a literaturii române.