AcumStiu.net

Povestea miliardarului dispărut între canibali

La începutul anului 1960 Michael Rockefeller a dispărut în Papua Noua Guinee, iar acest lucru a șocat întreaga națiune americană. Curând, s-a descoperit că destinul moștenitorului averii Standard Oil a fost mult mai surprinzătoare decât și-ar fi putut închipui cineva.

Michael Rockefeller s-a născut în anul 1938 și a fost guvernatorul Statului New York. A fost ultimul născut într-o familie de miliardari fondată de străbunicul lui John D. Rockefeller care a fost probabil cel mai bogat om care a trăit vreodată. Deși tatăl său, Nelson Rockefeller, ar fi vrut ca Michael să îl urmeze în afacerile familiei, acesta era o fire mai artistică și voie ca viața lui să fie mai palpitantă, nu să stea toată ziua într-un birou ținând ședințe.

Studiul canibalilor

Deși călătorise extrem de mult, Michael voia de această dată să realizeze o expediție antropologică. Cum era îndrăgostit de arta primitivă, s-a decis să meargă în Noua Guinee Olandeză pentru a descoperi arta tribului Asmat, o populație băștinașă. Cu toate că autoritățile coloniale olandeze și misionarii fuseseră în acea zonă înainte, existau oameni din tribul Asmat care nu mai văzuseră oameni albi. Michael nu a plecat singur, ci a formai un grup de cercetători care să-l acompanieze în expediția sa.

Când a ajuns acolo, Michael a viztat tribul Otsjanep, cea mai mare comunitate a tribului Asmat. Le-a făcut fotografii și a încercat să cumpere de la localnici artefacte din lemn cu modele complexe, dar și stâlpi bisj, însă nu a reușit. A descoperit însă că acest trib încălca multe dintre regulile societății occidentale.

O lume cu totul diferită

În acea perioadă, războaiele erau la ordinea zilei, iar cei din tribul Asmat obișnuiau să le taie capetele celor ce erau împotriva lor, apoi îi mâncau. În unele regiuni, bărbații din trib practicau relațiile intime între ei și aveau ritualuri masochiste ciudate în cadrul cărora își consumau urina unul altuia.

Având acces limitat, spre deloc, cu lumea din afară, tribul credea că în celelalte zone ale lumii se află spirite, iar în momentul în care au venit aici cercetătorii, aceștia i-au privit ca pe ființe supranaturale. Astfel, în anul 1961, Michael Rockefeller a mai organizat o expediție din dorința de a efectua un studiu antropologic detaliat al băștinașilor din Asmat.

Destinul lui Michel Rockefeller

A fost o furtună puternică și ambarcațiunea s-a răsturnat în apropiere de mal. Echipajul se afla la 19 kilometri de mal, iar Michael Rockefeller a început să înoate în direcția malului, însă de atunci nu a mai fost văzut niciodată. Având în vedere că familia lui era înstărită și avea o mare influență, a început o operațiune de căutare complexă la care au participat vapoare, avioane și elicoptere care au cercetat fiecare parte a regiunii.

Chiar și părinții lui au participat la căutare, însă după 2 săptămâni mai târziu, nu era nici urmă de Michael. Astfel, el a fost declarat decedat, iar cauza a fost înecul. Ziarele au început imediat să facă presupuneri referitoare la soarta lui și unii susțineau că ar fi fost mâncat de canibali, alții de rechini.

Adevărul sinistru

În anul 2014, un reporter de la National Geografic, Carl Hoffman, a cercetat ipoteza conform căreia Michael Rockefeller și-ar fi pierdut viața din cauza băștinașilor. Doi misionari olandezi au petrecut 2 ani în comunitatea Asmat și chiar le-au învățat limba. În acest timp, băștinașii le-ar fi spus că unii dintre ei i-ar fi luat viața lui Michael Rockefeller.

A fost trimis un ofițer de poliție pentru a investiga cazul, iar când a ajuns acolo i s-a dat în posesie un craniu despre care băștinași spuneau că este a lui Michel Rockefeller. Carl Hoffman a concluzionat că i-a luat viața lui Michael din răzbunare pentru că în anul 1957, triburile Asmat Otsjanep și Omadesep a avut loc un război, finalizat cu zeci de victime. Guvernul colonial olandez a trimis oameni înarmați, care au luat viața a 4 liberi războinici din trib.

Se pare că aceștia l-ar fi văzut pe Michael înotând spre mal și crezând că este un crocodil sau alt animal, l-au străpuns cu sulițele. Se crede că apoi l-au luat cu ei și i-au luat viața. Apoi, i-au mâncat creierul în semn al victoriei, după care întregul corp. Oasele coapselor au devenit pumnale, iar tibiile, unelte de pescuit. În ceea ce privește sângele, oamenii din trib l-au folosit la dansurile din timpul ritualelor.