AcumStiu.net

Viața fascinantă a lui Alfred Nobel

Om de afaceri, chimist și inventator, Alfred Nobel are o poveste de viață cu totul inedită. Alfred Nobel s-a născut la 21 noiembrie 1833, la Stockholm. A fost cel de-al treilea fiu al lui Immanuel Nobel și al Andriettei Ahlsell. Anul nașterii lui Alfred Nobel a fost un an dificil pentru părinții săi pentru că s-au confruntat pentru prima dată cu falimentul.

Cu toate acestea, în anul 1842, Immanuel și-a dus familia în capitala Rusiei, unde copiii lui au primit o educație aleasă, studiind științele naturii și limbile străine. La vârsta de 17 ani, Alfred Nobel deja vorbea fluent franceza, rusa, suedeza, engleza și germana, având și cunoștințe vaste în fizică și chimie.

La vârsta de 18 ani, Alfred Nobel a mers la Paris, unde l-a întâlnit pe chimistul celebru Theophile-Jules Pelouze, pentru care a și lucrat. Aici, Alfred Nobel a aprofundat studiile în ceea ce privește chimia, sub îndrumarea lui john Ericsson. Mai târziu, Alfred Nobel s-a întors în orașul său natal unde a început să studieze nitroglicerina. Acesta era interesat de folosirea ei în construcții și a început să lucreze la crearea unui explozibil cât mai stabil.

Cu toate acestea, aceste experimente au provocat un tragic accident. În anul 1864, a avut loc o explozie cumplită la fabrica din Stockholm, care a dus la pierderea vieții a 5 persoane, printre care și mezinul familiei Nobel, Emil, fratele lui Alfred Nobel.

După acest incident, poliția a interzis aceste activități în oraș, dar Alfred Nobel și-a amenajat un laborator în apropierea Lacului Malaren, într-o zonă izolată, fără așezări umane.

Norocul i-a surâs în anul 1867, după ce a încercat mai multe variante de combinații ale nitroglicerinei cu diferite tipuri de substanțe, Alfred Nobel a descoperit varianta corectă: diatomitul.

Amestecată cu nitroglicerina, această rocă sedimentară silicioasă se transformă într-o pastă. După solidificare, noua substanță are aceeași forță de explozie ca a nitroglicerinei, dar este mult mai stabilă și rezistă la șocurile mecanice, ceea ce facilitează transportul și manipularea în condiții de siguranță. Alfred Nobel a denumit noua substanță ”dinamită”, cuvânt care provine din grecescul dynamis (putere, forță). Pentru a putea declanșa explozia, savantul suedez a brevetat un detonator bazat pe aprinderea unui fitil.

Sfârșitul vieții

La început, Alfred Nobel nu s-a gândit că invenția lui va fi folosită în scopuri militare, ci doar că va ușura viața celor care lucrează în industria minieră și în construcții. Spre sfârșitul vieții, a fost un bărbat extrem de bogat, dar opinia publică îi era în mare parte nefavorabilă.

Pe 27 noiembrie 1895, în cadrul Clubului Suedezo-Norvegian de la Paris, Alfred Nobel a anunțat public cererea premiului care-i va purta numele. Mai mult decât atât, a hotărât ca toată averea sa să fie transformată într-un fond din care să fie răsplătite anual cele mai mari realizări din știință, precum și eforturile făcute de o persoană pentru instalarea păcii pe planetă. Ulterior, acest premiu a fost divizat pe domenii precum literatura, fizică, chimie și medicină.

Alfred Nobel s-a stins din viață în anul 1896, în urma unei hemoragii cerebrale, la San Remo, în timp ce se afla într-o călătorie în Italia.