AcumStiu.net

Experimentul Rosenhan

Doctorul în psihologie David Rosenhen, de la Universitatea Stanford a fost preocupat mult timp de două întrebări: ce înseamnă că fii normal? și cu câtă siguranță pot medicii să distingă între nebuni și oamenii sănătoși mintal? În anul 1969, a decis să afle răspunsul la aceste întrebări și s-a decis să facă experimentul Rosenhan.

Acest experiment presupunea infiltrarea psihologului și a altor 7 subiecți normali în diverse spitale sub acoperire. În timpul acestei șederi, din anul 1969 până în anul 1972, s-au comportat ca și cum ar fi avut probleme psihice. Scopul acestui experiment a fost să se afle dacă psihiatrii își pot da seama dacă se prefac sau nu pacienții.

Desfășurarea experimentului Rosenhan

Cei 8 subiecți normali care au participat la acest experiment s-au internat în spitale de psihiatrie diferite, din 5 state americane diferite. Acest grup de falși bolnavi era alcătuit din 3 femei și 5 bărbați, inclusiv Rosenhan însuși, iar ocupațiile lor erau diferite, de la psihologi la pictori.

Aceștia și-au luat nume și profesii false și au primit instrucțiunea de a-și face programări la medic și de a susține că aud voci ciudate. După ce fiecare subiect și-a jucat rolul bine la vizita la medic, fiecare dintre ei a fost internat la un spital. Este interesant faptul că niciun dintre acești membri ai grupului nu se aștepta să fie internat atât de ușor.

Pe lângă faptul că toți pacienții falși au fost internați, au primit și diagnosticul de schizofrenie, deși tot ce au făcut a fost să pretindă că au halucinații. După ce au fost internați, aceștia au fost lăsați să se descurce singuri și nimeni nu știa când va veni momentul în care doctorii vor considera că pot fi eliberați sau dacă își vor da seama că se prefăceau.

Rezultatele îngrijorătoare

La începutul experimentului, singura grijă a pacienților falși era că vor fi imediat demascați, însă s-a dovedit că nu era nevoie să-și facă griji în această privință. În niciun dintre cazuri, medicii nu au fost capabili să-și dea seama că nu sunt bolnavi cu adevărat. În plus, aceștia au declarat că vocile din capul lor dispăruseră și nu aveau simptome noi, însă doctorii continuau să creadă că diagnosticul lor era exact.

Orbi la normalitate

Deși pacienții falși se comportau normal, comportamentul lor era interpretat ca fiind anormal. Aceștia au început să scrie despre ce se întâmpla în spital, iar acest lucru a fost văzut de medici ca fiind o manifestare a bolii mintale de care sufereau. Mai mult decât atât, cei aflat îți spital îi tratau pe participanții la experiment cu răceală și dezinteres.

Este interesant faptul că personalul spitalului nu și-a dat seama niciodată că se prefăceau ca fiind bolnavi, în schimb, pacienții care sufereau într-adevăr de boli mintale au observat că nu aveau nimic. Conform consemnărilor făcute în acea perioadă, 35 din 118 pacienți adevărați i-au acuzat pe pseudopacienți că se prefăceau și le-au spus-o direct în față, însă doctorii niciodată. În cele din urmă, au fost externați.

Reacțiile la experimentul Rosenhan

Conform lui Rosenhan, medicii erau gata să interneze oamenii normali. Acest experiment a făcut senzație și oamenii au aflat cu uimire cât de nesigure erau diagnosticările psihiatrice și cât de ușor fusese păcălit personalul din aceste spitale. cu toate acestea, au existat și persoane care au spus că experimentul nu este valabil pentru că pacienții au raportat simptome false.