AcumStiu.net

Nicolae Ceaușescu și Regimul Comunist

Perioada comunistă este reprezentată în mare parte de venirea la conducere a lui Nicolae Ceaușescu. După decesul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, survenit în martie 1965, Nicolae Ceaușescu a fost ales noul Secretar General al Partidului Comunist Român, tot în 1965, și șef al statului în 1967, conform Wikipedia.

Prima etapă a regimului ceaușist (1965-1971)

Această etapă este caracterizată de o liberalizare relativă. Se adoptă o nouă constituție în anul 1965, se schimbă numele țării în Republica Socialistă Română și Partidul Muncitoresc Român devine Partidul Comunist Român.

Pe plan intern, s-au stabilit următoarele: sprijinirea inițiativei particulare în comerț, construirea de locuințe de tip proprietate privată și îmbunătățirea gradului de confort al populației. În ceea ce privește învățământul se revine la sistemul tradițional, iar autorii români sunt reintroduși în manuale și, totodată, se introduce și învățarea limbilor occidentale în școli.

Pe plan extern, s-a adoptat o politică de independență față de Moscova, s-au stabilit relații diplomatice cu Republica Federală Germană în anul 1967, iar în anul 1968 este criticată intervenția trupelor Tratatului de la Varșovia, în Cehoslovacia, România refuzând să participe la revolta anticomunistă din acea țară. Toate acțiunile pe care Nicolae Ceaușescu le-a avut cu Franța, Anglia, Germania și Statele Unite ale Americii, vor contribui la creșterea rolului României pe plan internațional.

A doua perioadă a regimului ceaușist (1971-1980)

Cea de-a doua perioadă a regimului ceaușist este reprezentată de neostalinism și a avut ca punct de plecare întreruperea cursului liberalizării. Se produce astfel o reîntoarcere la autoritarismul politic, ceea ce presupunea accentuarea vieții politice și ideologice, controlul strict al tuturor activităților de către activiștii din partid și accelerarea îndoctrinării populației. În anul 1973 Elena Ceaușescu și-a început cariera în politică și a fost propulsată în vârful puterii, iar Nicolae Ceaușescu devine primul președinte al Republicii. Astfel, socialismul dinastic devine o realitate.

În această perioadă au fost luat mai multe măsuri neștiințifice și haotice luate chiar de însuți Ceaușescu care urmărea dezvoltarea economică a României.  S-a trecut foarte repede la industrializare forțată prin construirea giganților industriali care nu produceau nimic și consumau o grămadă de energie, materii prime la costuri ridicate.

Alimentele de bază au fost raționalizate și distribuirea energiei electrice și termice a fost limitată la strictul necesar. Astfel, criza alimentară devenea tot mai acută și pentru a masca acest lucru, regimul a înființat un program de alimentație științifică în anul 1982. România avea datorii externe, mai clar – 11 miliarde de dolari și pentru a le putea returna s-a apelat la popor. Acest lucru a contribuit la o scădere drastică a nivelului de trai.

Deși după anul 1974 Cultul Personalității lui Nicolae Ceaușescu a câștigat foarte mult teren și era idolatrizat de poeți, scriitori, populația a început să devină nemulțumită de traiul pe care îl duceau sunt conducerea acestui dictator. De aceea, în anul 1989, a avut loc o mare revoluție populară, anunțată de mișcările din Ungaria, Germania de Est, Bulgaria și Cehoslovacia, de prăbușirea Zidului Berlinului, dar și de evenimentele nefericite de la Timișoara.

Această revoltă a populației a izbucnit la 22 decembrie 1989, la București. Deși soții Ceaușescu au fugit inițial, au fost capturați și s-a hotărât să li se ia viața. Astfel, a luat sfârșit Regimul Comunist și s-a redeschis un nou drum pentru România spre libertate și democrație.